Внешние экономические отношения и геостратегия национального интереса

⇐ ПредыдущаяСтр 7 из 7

Во все времена, огромное значение в развитии страны играло отношение с соседями. Выбор экономических партнёров происходит по разным критериям.

В случае Р. Молдовы территория и географическое положение могут привести к изоляции. С одной стороны, мы сотрудничаем с восточно-европейскими странами, с другой – мы хотим интегрироваться в западные структуры – Евросоюз.

Территория страны приобретает новое значение в связи с расширением НАТО и Евросоюза, когда западная граница является восточной границей этих структур, а территория страны является приграничным пространством между двумя полюсами. Даная ситуация может измениться если и Украина возьмёт курс на запад.

Сотрудничество с Евросоюзом очень выгодно и с политических соображений. Экономические выгоды на лицо, исходя из наличия дешёвой рабочей силы, которая может быть использована как европейскими странами, так и для развития определенных отраслей на территории Р. Молдовы. Военные преимущества также огромны, страна может получить ежегодно от аренды военных баз НАТО на своей территории до 400 млн. дол. Позиция нейтралитета, которая сейчас имеет Р. Молдова, приносит больше вреда, чем пользы. Вступление в НАТО имеет и другое преимущество, мы получаем статус наблюдателя в Евросоюзе.

Приоритетным направлением во внешней политики должно быть сотрудничество с соседними странами. На региональном масштабе, нормализация и оптимизация отношений могут быть достигнуты путём более интенсивного сотрудничества с региональными экономическими структурами и существующими коммерческими организациями. В своей коммерческой политики, Р. Молдова ориентируется не по экономическим, а по политическим критериям.

Внешняя политика должна исходить из национальных интересов и реальности. К сожалению, на данный момент будущее страны зависит от экономического и геополитического направления соседних стран.

Внешние экономические отношения имеют огромное значение для Р. Молдовы, так как мы являемся маленьким государством и бедны природными ресурсами. Имея не очень разнообразную экономику, Р. Молдова импортирует большинство конечной потребляемой продукции. С другой стороны, небольшой внутренний рынок сбыта предрасполагает к экспорту определенных продуктов.

В рамках внешних экономических отношений основную роль играет внешняя торговля. В начале ’90 годов, как следствие распада СССР были нарушены обменные связи с союзными республиками, на долю которых приходилось 90% от общего объёма внешней торговли. Это, помимо отсутствия определенных традиций во внешних экономических отношений, трудностях в поиске новых рынков сбыта, и низкая конкурентоспособность отечественных товаров способствовали кризису во внешних экономических отношениях. Объём экспорта за всю историю независимости был ниже, чем объём импорта и, как следствие, внешний торговый баланс стал дефицитным, с постоянным ростом.

В структуре экспорте преобладают сельхоз и продовольственная продукция (мясо, фрукты, зерновые и алкогольные напитки). Отрицательным фактором является и экспортные ограничения к некоторым продуктам, из-за низкого качества, а также защитных мер. Например, экспорт мяса в Румынию и Украину.

Основные направления молдавского экспорта направлены в Россию (36% от общего объёма), Италия (14%), Германия, Украина.

В структуре импорта преобладает горючее (21%), продукция машиностроения (19%), химическая продукция, текстильная продукция, сельхоз продукция (кофе, цитрусовые, чай, какао), бумага.

Основные партнеры в импорте это Украина (25%, в основном электроэнергия), Россия (12%), Германия и Италия.

В рамках внешних экономических отношений видное место занимает и создание совместных предприятий

Общий объём иностранных инвестиций в статутный фонд данных компаний составил 671, 2 млн. дол. Основными инвесторами являются Россия 36, 4%, США – 10, 2%, Испания (9, 5%), Голландия, Германия, Франция, Швейцария.

Самые большие совместные предприятия являются: молдо-турецкие компании „Vitanta Brewery Efes” и „Moldcell”, французская „Orange”, молдо-румынская „Farmaco”. Данные экономические предприятия располагают самым современным оборудованием, выпуская очень качественную продукцию.

В последнее время для привлечения иностранных инвестиций созданы свободные экономические зоны. В Р. Молдове существуют 5 зон: „Moldexpo”, которая занимается организацией международных ярмарок и выставок, свободная экономическая зона Унгены, производственный парк «Отачь - Business”; производственный парк Вулкэнешти (Гэгэузия) и производственный парк Твардица (Тараклия). Основные направления деятельности промышленное и сельхоз производство, строительство, сервисные услуги.

Relaţ iile economice externe – semnificaţ ii geoeconomice

Relaţ iile economice externe (REE) au o importanţ ă foarte mare pentru economia naţ ională î ntrucâ t R. Moldova este un stat de dimensiuni mici, iar condiţ iile de autarhie sau izolare sunt inadmisibile avâ nd ş i un potenţ ial redus natural, o piaţ ă de desfacere mică, ceea ce cauzează dependenţ ă mare de comerţ ul exterior. Î n cadrul REE rolul principal î i revine comerţ ului exterior. Pâ nă î n anii ′ 90 ai secolului trecut relaţ iile economice ale RSSM erau aproape î n exclusivitate cu republicile din fosta URSS. Dezintegrarea URSS ş i desfiinţ area CAER-ului a determinat reducerile foarte mari ale volumului comerţ ului exterior, fiind î nsoţ ite ş i de î nră ută ţ irea situaţ iei social – economice la î nceputul perioadei de tranziţ ie. Î ncepâ nd cu anii ′ 90 ai sec. XX ş i pâ nă î n prezent comerţ ul exterior a evoluat foarte mult atâ t din punct de vedere structural, câ t ş i spaţ ial, orientarea geografică modificâ ndu-se esenţ ial.

Î n perioada de tranziţ ie a crescut numă rul ţ ă rilor aflate î n relaţ ii de cooperare ş i colaborare economică cu R. Moldova: de la 42 de state î n 1992, la peste 140 state in prezent. Cele mai importante grupe de state î n comerţ ul exterior sunt: Comunitatea Statelor Independente (CSI) ş i Uniunea Europeană.

Ţ ă rile comunită ţ ii statelor independente (CSI) au pondera cea mai mare î n comerţ ul exterior al Republicii Moldova. Pondera comerţ ului exterior cu ţ ă rile CSI au crescut uş or de la 68, 9 % î n anul 1992 pâ nă la 72, 0 % î n anul1994 ca apoi să scadă pâ nă la 42, 5 % î n 2000 ( nivelul cel mai redus cu acest grup de state) după care a crescut uş or la 46, 4 % î n anul 2003 ş i 43, 2 î n 2004. Principalii parteneri comercial sunt Federaţ ia Rusă, Ucraina ş i Belarus care deţ in cca. 95-97% din totalul comerţ ului cu ţ ă rile CSI. De altfel, dependenţ a foarte mare de ţ ă rile CSI este una dintre tră să turile de bază ale comerţ ului exterior al R. Moldova. Comerţ ul exterior cu aceste state are, atâ t avantaje, câ t ş i dezavantaje. Avantajele constau î n: specializarea diferită a R. Moldova comparativ cu majoritatea statelor CSI, condiţ iile tehnice, de producţ ie ş i standardele unice, existenţ a unei reţ ele de transport, comunicaţ ii comune cu statele comunitare, pă strarea pieţ ei de desfacere tradiţ ionale, piaţ ă pe care produsele moldoveneş ti sunt cunoscute ş i care nu solicită cheltuieli suplimentare de promovare, piaţ ă care nu este foarte exigentă pentru produsele moldoveneş ti, care nu î ntrunesc, î n mare parte, condiţ iile standardelor î nalte. Dezavantajele constau î n: mecanismul imperfect de reglare a acordurilor interguvernamentale, lipsa garanţ iilor din partea Guvernului privind î ndeplinirea lor. Influenţ a negativă asupra nivelului de executare a acordurilor interguvernamentale se manifestă prin incapacitatea de plată a agenţ ilor economici, preţ urile î nalte la materie primă ş i producţ ie, limitarea cu caracter tarifar ş i netarifar î n circulaţ ia mă rfurilor etc. Î n plus, dependenţ a prea mare î n desfacerea mă rfurilor ş i î n importurile materiilor prime ş i a energiei reprezintă un factor de risc economic major. Conform estimă rilor fă cute o limită acceptabilă pentru export/importul unui produs pe o piaţ ă nu trebuie să î ntreacă 30%. Republica Moldova exportă î ntre 50-95% din produsele vinicole, bă uturile ţ ă ri, tutunuri brute ş i neprelucrat, zahă r, produse ale regnului vegetal majoritatea fiind orientate că tre piaţ a rusă. Ş i la import dependenţ a foarte mare de această piaţ ă, î n mod special combustibil ş i surse energetice, face vulnerabilă securitatea economică a R. Moldova. Î n acest context reorientarea comerţ ului exterior ră mâ ne a fi una dintre problemele esenţ iale geoeconomice.

R. Moldova după obţ inerea independenţ ei a că utat să -ş i diversifice pieţ ele de desfacere, una dintre acestea fiind piaţ a Uniunii Europene (UE). Î n vederea intensifică rii relaţ iilor economice cu statele UE, la 28 noiembrie 1994 a fost semnat Acordul de Parteneriat ş i Cooperare (APC) î ntre R. Moldova ş i statele UE, intrat î n vigoare la 1 iulie 1998. Î n prezent relaţ iile economice cu această grupare sunt definite de Planul de Acţ iuni Republica Moldova-UE, documentul politic de bază care stabileş te cadrul general de colaborare ş i care are ca prevederi de bază facilitarea investiţ iilor ş i comerţ ului, susţ inerea reformelor structurale ş i crearea condiţ iilor necesare pentru stabilirea unei Zone de Liber Schimb î ntre UE ş i R. Moldova. Acest plan î nsă nu are referinţ ă la preaderare sau aderare la UE, deş i forţ ele politice actuale se pronunţ ă pentru integrarea UE. Toate aceste acorduri au avut o influenţ ă benefică asupra evoluţ iei comerţ ului R. Moldova cu UE. Astfel, ponderea UE s-a majorat î n prezent la 32, 9, 6% din totalul comerţ ului exterior (tab.3). Principalii parteneri ai R. Moldova î n cadrul UE sunt: Germania, Italia, Româ nia, Franţ a, Austria. R. Moldova exportă î n cantită ţ i mari î n UE articole de î mbră că minte ş i î ncă lţ ă minte fabricate î n lohn, piei de bovine brute ş i depilate, seminţ e de floarea-soarelui, miez de nucă, orz, suc de fructe concentrat, textile, porumb, iar importul ţ ine de produse ale industriei constructoare de maş ini ş i chimică. Exporturile includ un numă r redus de produse cauza fiind competitivitatea redusă a mă rfurilor moldoveneş ti, standartizarea ş i certificarea diferită. Comerţ ul limitat cu ţ ă rile UE este determinat de structura economică a R. Moldova ş i specializarea similară agro-alimentară. Astfel, ratele de aprovizionare ale UE cu materia primă agricolă depă ş esc 100% la majoritatea produsului care reprezintă structura exportului R. Moldova: gră u-112%, zahă r-130%, vin-106%, toate produsele lactate etc. La unele categorii de produse agricole piaţ a comunitară este deficitară: a seminţ elor ş i uleiurilor de floarea-soarelui - respectiv 61% ş i 34%, a că rnii de bovine ş i caprine – 84%, a porumbului – 98%, a boabelor ş i uleiului de soia – respectiv, 7% ş i 10%. Din pă cate aceste produse sunt ş i î n atenţ ia concurenţ ilor potenţ iali ai R. Moldova – Româ nia, Ucraina, Bulgaria, Polonia, din aceste considerente nu putem să ne aş teptă m la o creş tere substanţ ială a comerţ ului cu statele membre UE.

Pentru Republica Moldova analiza structurii comerţ ului exterior denotă faptul că î n perioada anilor 1999-2008 volumul comerţ ului exterior a fost î ntr-o continuă ascensiune (cu excepţ ia anului 2006 câ nd s-a î nregistrat o scă dere datorită embargoului impus de Federaţ ia Rusă la o serie de produse agricole moldoveneş ti), dar concomitent are loc ş i o creş tere continuă a importurilor realizate î n aceiaş i perioadă. Din pă cate tempourile de creş tere a acestora din urmă au depă ş it cu mult exporturile ceea ce a dus la o creş tere continuă a deficitului balanţ ei comerciale a statului, lucru care indică deficite la nivel economic ş i, implicit, performanţ e slabe ale economiei. Acest fapt a dus ş i la accentuarea dependenţ ei de pieţ ele externe, dependenţ ă accentuată de politica nechibzuită a statului ş i protecţ ionistă a unor companii apropiate clanurilor de la guvernare, câ nd foarte frecvent autorită ţ ile n-au putut proteja real propriul producă tor (chiar ş i agricol).

O altă grupă de state cu care R. Moldova î ntreţ ine relaţ ii economice sunt cele din Europa Centrala ş i de Est. Î n intervalul 1992-2005 valoarea comerţ ului exterior al R. Moldova cu ţ ă rile Europei Centrale ş i de Est a î nregistrat fluctuaţ ii cu tendinţ e de creş tere. Principalii parteneri din această regiune sunt Româ nia, Bulgaria, Ungaria, Lituania care au devenit deja membri ai UE. Î n relaţ iile cu alte ţ ă ri ale lumii se evidenţ iază SUA, care are o pondere de 3, 1% î n 2003, dar proximitatea geografică mare face limitat comerţ ul cu prima putere economică din lume.

Rezultatele macroeconomice î nregistrate pe parcursul ultimilor ani impun concluzia regretabilă că nu s-a reuş it deocamdată de a valorifica eficient rolul comerţ ului exterior, deş i politica generală a ţ ă rii este orientată spre extinderea ş i intensificarea relaţ iilor comerciale externe – fapt demonstrat de semnarea acordului de comerţ preferenţ ial (inclusiv liber) practic cu majoritatea ţ ă rilor din regiune, de lansarea reformelor pentru î mbună tă ţ irea mediului de afaceri ş i, implicit, investiţ ional.

De asemenea, la capitolul comerţ ul cu Italia, Spania, Franţ a ş i alte ţ ă ri, atâ t valoarea comerţ ului exterior, câ t ş i deficitul balanţ ei comerciale cu aceste ţ ari ar avea valori mult mai mari dacă ar exista o metodologie de calculul a valorii bunurilor trimise î n republică prin intermediul coletelor de că tre cele câ teva sute de mii de cetă ţ eni care lucrează acolo.

Partenerii comerciali din spaţ iul CSI depă ş esc cu mult valoarea comerţ ului exterior comparativ cu statele UE. Principalii parteneri comerciali din afara spaţ iilor CSI ş i UE sunt China ş i Turcia, o perioadă î ndelungată de timp se vor menţ ine î n top.

Consideră m că extinderea pieţ elor de comercializare spre ţ ă rile mai „exotice”, cum s-a menţ ionat mai sus, ar fi posibilă doar după soluţ ionarea unei probleme mai importante – dezvoltarea unei baze productive să nă toase din toate ramurile economiei naţ ionale ca să avem cu ce ieş i pe piaţ ă. Î ncă un aspect important ar fi calitatea produselor (agricole sau industriale), ce le-ar spori competitivitatea pe aceste pieţ e î ndepă rtate. Consideră m că principalul produs care poate fi transportat ş i comercializat la aş a distanţ e mari sunt vinurile moldoveneş ti. Paş ii de cucerire a acestor pieţ e sunt mult prea mici ş i lenţ i de aceea este nevoie de accelerat ritmul de miş care ş i î n acest sens un rol foarte important l-ar avea misiunile diplomatice. Nu este exclus ş i exportul de servicii, inclusiv turismul, fiindcă pă trunderea pe pieţ ele menţ ionate ar fi posibilă î n condiţ iile câ nd „… o firmă poate să fie competitivă pe toate planurile, inclusiv î n ceea ce priveş te logistica, iar modalită ţ ile de plată oferite să fie avantajoase pentru cumpă ră torul stră in, dar dacă, prin politica comercială externă a statului exportator, nu s-au î ncheiat aranjamente cu statul importator pentru ca mă rfurile sale să beneficieze de un regim comercial fă ră restricţ ii, avantajele menţ ionate nu au, practic, nici un efect. Cu alte cuvinte, oricâ t de performante ar fi criteriile de calitate, preţ, reclamă, modalită ţ i de plată pentru o marfă, lipsa accesului pe piaţ a externă anulează toate celelalte elemente de competitivitate de export”.

Un rol important î n REE, din care se poate aprecia situaţ ia geoeconomică a R. Moldova o reprezintă ş i investiţ iile stră ine. Spaţ iul geoeconomic al R. Moldova deocamdată nu este unul atractiv pentru investiţ iile stră ine, considerate actualmente motorul dezvoltă rii economice, din mai multe considerente: dimensiunea mică a pieţ ii interne, instabilitatea politică ş i economică, structura economică precară, presiunea administrativă, neadecvată potenţ ialului ei etc. Nici chiar puţ inile avantaje pe care le are, cum ar fi: poziţ ia geografică de tranzit avantajoasă, costul mic al forţ ei de muncă, al arendei terenurilor, legislaţ ia atră gă toare, condiţ iile naturale favorabile nu sunt convingă toare pentru investiţ iile mari ş i investiţ iile strategice. Astfel, la 1 ianuarie 2005 investiţ iile stră ine directe au î nsumat 790, 4 mil. $. Principalele ţ ă ri investitoare care î ş i manifestă interesul î n R. Moldova sunt Federaţ ia Rusă, Spania, SUA etc. (tab. 5).

Tabela 5.

Primele zece state investitoare î n economia R. Moldova (pâ nă î n 2005)

Nr.	Ţ ara	mil.$	Ponderea
	F.Rusă	158, 2	24, 9
	Spania	102, 7	16, 1
	SUA	101, 2	15, 9
	Olanda	50, 6	8, 0
	Elveţ ia	33, 7	5, 3
	Germania	24, 1	3, 8
	Româ nia	18, 8	3, 0
	Franţ a		2, 8
	M.Britanie	12, 4	1, 9
	Luxemburg	10, 2	1, 6

Sursa: BNS

Pe lâ ngă volumul restrâ ns al investiţ iilor, tabloul geografic al acestora atestă prezenţ a majoră a F. Ruse cu circa 1/4 din total, investitorii ruş i deseori fiind favorizaţ i prin crearea unor condiţ ii mai avantajoase î n cadrul tenderelor internaţ ionale ca instrument de atragere al investiţ iilor. Spania cu investitorul strategic „Iunion Fenosa” se află printre satele cu cele mai mari investiţ ii, precum ş i SUA - care se remarcă printr-o politica investiţ ională de expansiune î n lume. Un rol modest î l are Româ nia cu doar 3% din totalul investiţ iilor, pondere parţ ial justificată dacă ţ inem cont de puterea economică a acesteea. Î n prezent numă rul î ntreprinderilor cu capital mixt (joint ventures) este de peste 100, unele dintre ele fac parte din principalii contribuabili la bugetul de stat: Vitanta Intravest, Fabrica de lactate Hî nceş ti „Alba”, societă ţ ile „Orange”, „Moldcell” etc.

⇐ Предыдущая 1 2 3 4 5 67